Serios? De ce? Daca noi ne-am despartit, de ce imi doresti asta? Pentru ca “am trait momente extraordinare impreuna, pentru ca te-am iubit, pentru tot ce mi-ai oferit”, a venit raspunsul ei. Am auzit asta de cateva ori. De la femei pe care nu le-am iubit, dar cu care aveam chipurile, o relatie si de la femei pe care le-am iubit, dar de care m-am despartit.
Se spune ca exista logica si in lipsa de logica. Sunt un tip logic. Singurele momente in care mi-am pierdut logica au fost atunci cand am iubit. Pasiunea cu care am facut-o mi-a intunecat gandirea, mi-a fisurat logica, n-am putut sa fiu cerebral. Cand s-a terminat iubirea, am redevenit logic. Si atunci, nu pot sa nu ma intreb de ce ii mai doresti ceva unui om pe care nu-l mai iubesti? De ce iti mai pasa ce i se intampla lui? Cu ce te mai afecteaza pe tine ceea ce i se intampla lui?
Nu el va fi cel care te va face sa zambesti, nu cu el vei face dragoste, nu cu el iti vei petrece in pat duminicile tarzii, nu el te va face sa razi privindu-l cum se chinuie stangaci sa-ti pregateasca clatite, nu cu el te vei plimba seara in parc, nu cu el iti vei manca pastele la restaurant.
Tu vei face lucrurile astea cu altcineva. El va face lucrurile astea cu altcineva.
Oricat as parea de egoist, de insensibil sau de crud, mie nu-mi pasa ce se intampla cu tine. Asa cum am mai scris deja, eu nu cred in prietenia de dupa iubire. Nu poti ramane prieten cu cineva de care te desparti, decat daca il mai iubesti sau nu l-ai iubit nicodata. Daca vei fi sau nu fericita, daca iti va fi sau nu bine, daca iti vei petrece vacantele in insulele Seychelles sau in Cismigiu, nu-mi pasa. Inainte sa te cunosc, pentru mine nu existai. Cand am ajuns sa te iubesc, existai doar tu. Daca nu te mai iubesc, ai redevenit cea dinainte. Pastrez amintirile cu tine, dar imi continui viata fara tine. Nimic din ceea ce urmeaza sa mi se intample nu mai are legatura cu tine. Daca eu sunt fericit, nu tu esti femeia responsabila pentru asta. Si viceversa. Asta nu inseamna ca imi doresc sa ti se intample ceva rau. Inseamna doar ca eu nu-ti doresc nimic. Asa cum spunea o prietena, suntem doar doi straini cu amintiri comune.
De ce sa-i doresti ceva unui strain?
Povesti verzi - Jurnalul unui infidel 
Ar trebui sa ramana respectul, iar din respect ii vrei binele.
Tind sa cred ca nu ai iubit niciodata… cu adevarat.
Avand in vedere ca acea persoana a insemnat candva insasi viata ta, a meritat-o, nu?
Iar daca nu te mai iubeste.. ii intorci spatele.
Poate ai motivele tale sa faci asta si poate gresesc.. dar din ce ai scris mai sus iubirea pentru tine e ca o afacere. Iese profit, mergem inainte. Nu-i profit, inchidem pravalia si ne mutam in alt sector.. poate o merge mai bine.
Cum nu stiu ce te-a impins sa tragi concluziile astea, imi cer scuze daca gresesc.
pentru ca probabil mai iubesti dar stii ca nu mai poate exista acea relatie..pentru ca ceva nu a fost bine..iubesti, dar iubesti altfel;
da, este un strain, dar iubirea ramane, nu doar amintirile.. cel putin asa vreau sa cred..
Ai perfecta dreptate!
Sunt total de acord cu parerile , ideeile tale asupra vietii in general, dar in ceea ce priveste iubirea, nu cred ca ai avut detule experiente ADEVARATE , in care sa intelegi intr-adevar ca daca ai iubit candva pe cineva, il vei iubi tot restul vietii…daca iubirea dispare , inseamna ca nu a fost niciodata acolo. Poate ai fost indragostit , dar nu ai iubit cu adevarat niciodata.
Sunt de acord ca , atunci cand te desparti de cineva, Nu acel cineva te face fericit in fiecare zi, ci noua ” iubire”, dar asta nu inseamna ca nu ii vrei binele fostei/fostului.
Cu adevarat, sunt oameni care vin si pleaca fara sa te deranjeze cu nimic , dar sunt si oameni care vin, pleaca si raman in sufletul tau pt toata viata.
Iti doresc sa intalnesti pe cineva si sa iubesti cu adevarat si sa ramaneti impreuna pana la final…dar de cumva ,ceva Nu va mai merge si va veti desparti, ai sa stii ca ii vei vrea binele pt tot restul vietii( chiar daca Nu o vei spune).
probabil asa gandeste si el de a disparut definitiv din viata mea…imi parea ca este ce mi-am dorit desi mai aveam de descoperit multe la el dar nu am fost in acelasi timp pe aceeasi unda…soarta ne-a unit si despartit asta arata si faptul ca sa recasatorit (si nunta zicea ca o are in aceeasi zi cu ziua mea de nastere)si de acum inainte va sarbatorii in fiecare an ,daca nu am insemnat nimic nu-si va aminti dar…l-am schimbat si-si va aminti…eu tot m-as bucura sa aibe o viata fericita,asa cum nu a avut-o pana acum si recunosc ca-mi este dor de el ca de o prietena ce-mi stia toate secretele si sentimentele cele mai ascunse… asta e…have a nice life!
de fapt, este o urare pe care ti-o faci tie insusi…ne place sa iesim de oriunde, cu un zambet in suflet; e un fel de…fata intoarsa in impacare cu ce a fost, si drum frumos inainte…
esti cerebral si logica ta care-ti da raspunsuri la multe lucruri iti aduce multumire dar….nu simti inima indeajuns, sa stii ca emotiile unei iubiri adevarate raman toata vita …voi barbatii iubiti superficial numai mental ..nu aveti incredere in inima …nu stiti sa iubiti ca noi femeile..pt ca nu simtiti ca noi …
Hmmm…. de ce sa nu ii doresti binele???Hai ca poti mai mult…. Poate inca nu ai gasit inca persoana potrivita care sa te faca sa ii doresti acel lucru…dar in momentul in care o vei gasi….ii vei dori lucrul acesta…si atunci te vei simti neputincios pentru ca nu ai putut fi tu acea persoana care sa o faca fericita…..
Nu trebuie sa iti pese, dar ca fiinte umane eu nu cred ca ramanem imuni la nefericirea altor oameni, straini, prieteni, iubiti sau fosti. Asta nu are nici o legatura cu iubirea, ci cu umanitatea din noi. Iar partea cerebrala nu se pierde.
E foarte simplu. Sa se dea domne cianura la americani sa faca bombe nula Rosia Montana.
=))))))
Ti-ai raspuns singur. Persoana care isi doreste sa fii fericit chiar daca v-ati despartit, probabil ca inca te iubeste.
Hey, am dat random peste postarea ta. Nu obisnuiesc sa ma plang aiurea, de regula insa eu si prietenul meu ne-am despartit astazi ( sau ca sa ma mint frumos, poate am luat doar o pauza). Dadeam din intamplare peste povesti ale oamenilor care, dintr-un motiv sau altul s-au despartit si nu ma vedeam punandu-mi sentimentele pe tava in fata unor straini, insa astazi….nu stiu, cred ca simt sa zic ceva. Altfel, banuiesc ca nici nu m-as fi aflat aici. Dupa cum iti spuneam, am citit ce ai scris si da, cred ca ai dreptate, nu poti sa ramai amic, prieten cu cel sau cea care odata, ti a fost iubit/a. Eu si el am fost impeuna aproape 8 luni, asa ca, ar spune altii, nu e o tragedie :), se despart oamenii dupa o viata intreaga. Ma simt ciudat, nu stiu daca ma doare ceva, daca imi lipseste sau daca o sa fiu tentata sa i propun sa mai incercam. El e ok, insa suntem, ca sa l citez, eu de pe X2 ( ultima planeta descoperita) iar el de pe Pamant ( asa ii place sa creada). Nu am apucat sa ma indragostesc, asta prin bunavointa lui, insa imi placea sa ma stranga in brate. A fost simpla nepotrivire de caracter si cred, vina nimanui. Cred ca suntem grozavi, insa nu impreuna. Vreau sa mi treaca, repede, daca se poate :). Gata, am zis, am vrut doar sa zic ceva. Multumesc :)!
Nu te-ai gindit ca trebuie sa iubesti oamenii neconditionat??? nu-mi place ce ai scris. Inteleg logica ta, dar nu o accept. Le doresc oamenilor pe care ii cunosc sa fie fericiti. In categoria asta bag si ex-iubitii. Asa ca nu vad de ce bagi atita rece peste fostele iubiri.
Daca iti retragi ambasadele primul, da, nu mai ai ce sa-i urezi. Dar daca nu, exista cateva urari general valabile: sa arda in flacari, mistuit de dorul tau, ca nu stie ce-a pierdut, sa se duca dureros de repede catre origini…si alte urari asudand de patima. Si foarte vii emotional! :)))
Suntem oameni, deci capabili de compasiune. De ce sa nu ii doresti cuiva binele, care nu ti-a gresit, a fost doar o nepotrivire de astepatarile unuia fata de ale celuilalt. Consider ca poti sa ii doresti binele unei persoane care chiar daca nu te-a facut sa razi in hohote ti-a schitat un zambet, totusi. Indiferenta se aplica in putine cazuri, nu cand a fost iubire sau ceva asemanator, pe termen lung apare uitarea, alte sentimente iti ocupa preocuparile, dar pe termen scurt trebuie sa- doresti ceva ori de bine ori de rau…;))
ce ai scris tu e un pic rupt de realitate…să spunem că eu şi iubitul meu,ne-am cunoscut când eu aveam 15 ani şi el 18..sau întâmplat multe,ne-am mutat împreună,am suferit,am ras,am plâns,am învăţat unul de la altul,am descoperit ce este iubirea,dragostea,respectul,sinceritatea…am crescut împreună până la vârstă de 21 eu 24 el….acum m-am decis să pun punct relaţiei…Motivul?am devenit fraţi,fără să vrem…în urmă cu două zile el a plecat…eu am rămas singură,mi se părea uşor din vorbe să pun punct relatiei,dar practica te omoară…e foarte greu fără el,şi lui îi este greu fără mine…vorbim pentru a trece mai uşor peste asta…mi-a fost alături în clipele cele mai grele…de ce să nu îmi fie alături şi când sufăr din cauza despărţirii.ce să mai spun de binele care il doresc..vreau să îşi facă un viitor,vreau să văd că zâmbeşte şi că îmi spune, uite coco sunt fericit…e greu e dureros,cine îmi spune că nu poţi să îi vrei binele unei persoane chiar şi după ce te desparţi, înseamnă că nu la iubit…a fost doar o persoană în plus în viaţa ta…nu ti-a atins inima,ci doar mintea…iubirea are multe laturi…da il iubesc că un frate,că un tată,că un prieten apropiat şi nu vreau să il văd că suferă, şi cel mai important nu vreau să il uit…ştiu că şi el ţine la mine,asta îmi da speranţa în oameni…poţi încheia o relaţie de iubire,şi intraadevăr se poate transforma şi în altceva…nu ştiu dacă mai sunt persoane capabile să cunoasca toate feţele iubirii…eu mă bucur că am descoperit şi această parte…şi mă bucur că l-am cunoscut pe el….