Jurnalul unui infidel. Început de fericire.

Jurnalul unui infidel - Inceput de fericire

Ea îl privea prin geamul unei cafenele. Ploua încet. Nu-l mai văzuse de multă vreme. Era împietrită de emoţie. Atunci, demult, şi-a închipuit cum va fi să-l revadă. Se vedea întâlnindu-l întâmplător pe stradă, salutându-se cald, întrebându-se unul pe altul politicos cum le merge şi despărţindu-se zâmbind. Închipuirea ei nu avea nicio legătură cu realitatea. Acum îl privea şi i se părea că el îi aude bătăile inimii care sărea să-i spargă pieptul. Dacă s-ar întoarce spre mine şi ar intra în cafenea, aş muri, gândi ea. Nu-şi putea înţelege reacţia. Şi-ar fi dorit mai mult ca orice pe lume ca el să vină lângă ea, să o întrebe dacă-l aşteaptă de mult timp, să o ia în braţe şi să o sărute, apoi să plece liniştiţi spre casă. Aşa cum au făcut atâta timp. Dar el nu o aştepta pe ea. Era neschimbat. Era aşa cum ea îl ştia. Dar nu mai era al ei. Îl privea cum fumează și i se părea teribil de sexi. Ca atunci când îl privea fumându-şi ţigara după ce făceau dragoste. O masculinitate blândă, pe care n-o întâlnise la niciun bărbat înaintea lui. Îşi aduse aminte de felul în care o privea, de modul în care-i spunea că o iubeşte. Auzi șoaptele lui în urechi, de parcă atunci îi vorbea. Dar el nu-i mai vorbise demult, n-o mai privise demult, nu-i mai spusese că o iubeşte. Se gândi că toate lucrurile astea el le spune unei alte femei. Că o altă femeie îl face să fie fericit. O femeie care tocmai îi sărise în braţe. Privi chipul acelei femei, dar nu-l putu distinge. Îi văzu privirea. Ochii îi străluceau de fericire. Aşa cum îi străluceau și ei când erau împreună. O lacrimă i se prelinse pe obraz. O cuprinse o tristeţe devastatoare.

În acel moment simţi o mână pe chipul ei. O mână care-i ştergea lacrimile. Şi auzi vocea pe care o iubea cel mai mult din lume. Singura voce pe care şi-ar fi dorit s-o audă.  Iubita mea, ai visat urât. Plângi. Îl urăsc pe cel care te-a făcut să plângi în vis.
A sărit din pat speriată. Era acolo cu el și visase. Începu să plângă în hohote. Iubitul ei o privi nedumerit, o strânse în braţe şi o rugă să-l facă să înţeleagă ce se întâmplă.
Da, iubitule. Cineva m-a făcut să plâng în vis. Dar nu-l urî pe cel din vis. El există doar pentru ca eu să înţeleg o dată în plus, cât de fericită sunt alături de tine în realitate.
Acea dimineaţă a fost începutul celei mai fericite zile din viaţa ei.
Ziua în care şi-a dat seama că iubeşte atât de mult un om, încât nici măcar viselor nu le va mai permite să o despartă de el.

5 thoughts on “Jurnalul unui infidel. Început de fericire.

  1. Cred ca multe persoane se ragasesc in cuvintele tale, printre care si eu. Apreciez ceea ce faci si apreciez faptul ca in micile povestioare tratezi subiecte care ne dau de gandit si care ajuta la rezolvarea multor probleme din viata de zi cu zi.

  2. Marina Elena spune:

    Ma regasesc in scrierile tale si iti multumesc! Parca mi-ai citi toate sentimentele, gandurile.. E uimitor!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s